Meme
Memele (din englezescul meme) reprezinta idei, modele de comportament, glume ce rezida în mintea individului. Ele sunt practic niste sabloane informationale, avînd capacitatea de a se transmite în cadrul unui spatiu cultural. Astfel, ele devin pentru cultura (văzută ca ansamblul activitătilor si modelelor de comportament proprii unui grup), ceea ce genele sunt pentru viata individului. Si, la fel ca si acestea din urma, se pot transmite, însa nu doar pe verticala (ereditar) ci si pe orizontala (în cadrul unui grup de indivizi). O memă este considerată un replicator, o analogie clară cu virusii ce se propagă liber. Se vorbeste de cele mai multe ori de un complex de meme care formează un sistem organizat (în genul unei religii). Memetica, stiinta care se ocupă de studiul memelor, este, în mare parte, (deocamdată) bazată pe speculatii. Totusi există numeroase studii, căci perspectivele deschise de această abordare a intelectului uman sunt extrem de interesante. In ce măsură este pusă la îndoială existenta Eului, este clar. Din moment ce actionăm ca urmare a unor modele (comportamentale) sau judecăm pe baza unor idei primite din mediul social în care trăim, nu se mai justifică existenta unei entităti specifice individului care să îi dicteze actiunile. In fond, persoana se află în mijlocul unui "război" al memelor, cele mai "puternice" (la fel ca si în cazul genelor) reusind să influenteze individul. Genele ne sunt transmise ereditar, omul nu are un mecanism de sintetizare propriu (permiteti-mi această exprimare). Atunci, chiar si din motive de economie a energiei nu este util să dispunem de o "uzină de idei", căci ne este mai simplu să le primim din mediul în care trăim. Mai ales că, în prezent transmiterea memelor este facilitată de mijloacele de informare în masă (televiziune, radio, presă, Internet). O memă este considerată un replicator, o analogie clară cu virusii ce se propagă liber. Se vorbeste de cele mai multe ori de un complex de meme care formează un sistem organizat (în genul unei religii). In cultura românilor se găseste celebra întrebare: "Pe ce bazezi, domnule?". In încercarea de a găsi o bază fiziologică s-a făcut corelatia cu marea capacitate nefolosită a creierului uman.